 |
Bucuresti
Harta Bucuresti Online
Harta interactivă Bucureşti
Bucuresti Obiective turistice
|
Construcţie cu arhitectura aparte, ridicată pe fundaţia unui manej, ceea ce explică forma circulară a clădirii - a fost inaugurată în 1888.
Mai mult decât cofetărie, decât cafenea literară, politică, mai mult decât hotel, Casa Capşa este de două secole emblema Bucureştiului.
Poate obiectivul turistic românesc cel mai cunoscut în afara ţării, Palatul Parlamentului atrage vizitatori din toate colţurile lumii dornici să vadă cu ochii lor superlativele parametrilor acestei clădiri care au propulsat-o în Cartea Recordurilor
Amenajat în clădirea ce a aparţinut timp de un secol familiei regale, muzeul adăposteşte pe lângă valoroasele colecţii ale Coroanei României, importante colecţii publice, individualizate în timp pe categorii: artă grafică, artă medievală, artă decorativă sau artă orientală.
|
|
|
|
|
| |
|
Muzeul Theodor Pallady - Casa Melik
Casa Melik
este situată în str. Spătarului, 22
construită pe la 1750-1760, casa Melik este cea mai veche clădire civilă din Bucureşti care s-a păstrat în forma ei originală
nu se ştie cine a fost primul proprietar dar casa a fost vândută în anul 1815 de moştenitorii acestuia unui negustor armean pe nume Chevorc Nazaretoglu - numele adevărat al acestuia era Nazaretian
Chevorc Nazaretian împreună cu soţia sa se mută în casă în anul 1822
casa va deveni cadoul de zestre al nepoatei lui Chevorc, Ana, la căsătoria acesteia cu Iacob Melik
denumirea păstrată până astăzi vine de la arhitectul Iacob Melik, care venise în ţară cucerit de ideile paşoptiste şi a participat activ la revoluţia română de la 1848, a locuit aici împreună cu familia şi care s-a ocupat de prima renovare importantă a clădirii, păstrând însă aspectul original
Ana Nazaretian Melik, decedată în 1913, lasă casa prin testament comunităţii armene din Bucureşti, cu dorinţa de a se înfiinţa aici un azil pentru văduvele sărace din comunitate
Eugen Melik, un nepot de frate, atacă testamentul şi obţine pentru scurtă vreme proprietatea, timp în care investeşte pentru întreţinerea clădirii
comunitatea armeană câştigă totuşi procesul şi în Casa Melik este instalat un azil conform cererilor testamentare, care funcţionează între anii 1921-1947
urmează o perioadă (cea stalinistă) în care casa este locuită de diferite familii de chiriaşi şi suferă modificări de compartimentare dar şi degradări
între 1970-1994 Casa Melik a fost folosită de către Muzeul Naţional de Artă al României ca spaţiu de depozitare a unor opere valoroase aflate în curs de restaurare sau în tranzit
Casa Melik devine Muzeul Pallady
- pe la sfârşitul anilor 1960 soţii Gheorghe şi Serafina Răut negociază cu autorităţile de la Bucureşti donarea şi răscumpărarea parţială a colecţiei de artă aflate în proprietatea lor
- Gheorghe Răut s-a ocupat şi de aducerea în ţară a unei părţi din lucrările lui Pallady rămase în atelierul său din Paris, din Place Dauphine. Imobilul în care se afla atelierul aparţinuse soţilor Răut, care având o relaţie specială cu Pallady, doreau să se asigure că opera lui va fi pusă în valoare
-
astfel, una din condiţiile esenţiale ale donaţiei a fost aceea de a asigura colecţiei un spaţiu de expunere propice care să adăpostească lucrările lui Theodor Pallady
-
din 1994 Casa Melik are destinaţia actuală, adăpostind complexul expoziţional cuprinzând colecţia de artă Serafina şi Gheorghe Răut şi Muzeul Pallady - unde alături de opere semnate de Pallady, veţi găsi lucrări de artă europeană şi orientală precum şi piese de mobilier
-
obiectele de mobilier sunt în totalitate piese de colecţie
-
multiplele restaurări ale clădirii au păstrat perfect liniile structurale şi de compartimentare originale
-
veranda închisă adăposteşte în fiecare sâmbătă dimineaţa cursuri de iniţiere pentru copii în arta desenului şi a culorii
Muzeul Theodor Pallady
Program: miercuri - duminică
- 11.00 - 19.00 (mai - septembrie)
- 10.00 - 18.00 (octombrie - aprilie)
Închis: luni, marţi, 1 ianuarie, Duminica Paştelui, 25 decembrie
Str. Spătarului, 22 - 020775 Bucuresti - Tel: 021/2114979
Muzeul deţine câteva remarcabile pânze ale marelui pictor român, precum şi un lot important de peste 800 de desene reprezentative pentru perioada pariziană a lui Pallady. Acestea sunt expuse periodic în serii tematice.
Expoziţia: Valenţe stilistice în creaţia lui Theodor Pallady
Durata: 26 martie 2006- 30 martie 2008
- expoziţia din acest an marchează 135 de ani de la naşterea artistului şi 50 de ani de la moarte
- reuneşte 26 de lucrări de grafică, patru gravuri şi o pictură în ulei pe pânză
- scopul expoziţiei este de a pune în valoare creaţia grafică a lui Theodor Pallady
Theodor Pallady (1871-1956)
- un aristocrat, la propriu şi la figurat, provine dintr-o familie de boieri moldoveni, mama sa având sânge cantacuzin
-
şi-a început instrucţia acasă, în particular, cu un institutor francez.
-
a urmat liceul şi, la solicitarea fermă a tatălui, a început studii universitare de inginerie la Bucureşti.
-
continuă studiile la Dresda, unde, unul dintre profesori descoperindu-i talentul, îl îndrumă spre Paris
-
pleacă la Paris în 1889, şi studiază la Şcoala de arte frumoase
-
are şansa de a lucra sub îndrumarea unor pictori celebri ca Gustave Moreau şi Pierre Puvis de Chavannes
-
în perioada respectivă, Parisul era inima creaţiilor, iar în jurul lui Pallady erau mulţi pictori care în timp au devenit cunoscuţi, cum ar fi Henri Matisse (de care l-a legat o lungă şi frumoasă prietenie precum şi o continuă polemică asupra principiilor picturii) şi Georges Rouault
-
se întoarce în ţară în 1904, cu o experienţă franceză care îşi spune cuvântul, expoziţiile sale bucurându-se de aprecieri din partea publicului şi a criticilor, fără însă a deveni "popular"
-
se desprinde din cotidian prin apelul la clasic, la compoziţiile durabile, pe care le considera perene, încercând sa realizeze o operă care transcende imediatul
-
un pictor complex, în stilul căruia se regăsesc mai multe influenţe (Şcoala germană, Art Nouveau, accente de fovism) dar şi o pregnantă notă autohtonă
-
"Nu sunt modern, sunt din toate timpurile" spunea chiar el, în timp ce Victor Eftimiu îl numeşte "Cel mai intelectual dintre artiştii români "
-
o mare parte din lucrări sunt expuse periodic în muzeul ce-i poartă numele, dar regăsim lucrări la Muzeul Naţional de Artă, în colecţia Zambaccian, Centrul de Arte din Lakewood, Ohio SUA, precum şi în alte colecţii - Dona, Oprescu, Simu, Garabet Avakian ş.a.
-
în 2007, Theodor Pallady a redevenit răsfăţatul colecţionarilor, aşa cum şi-a dorit toată viaţa. Este cel mai bine vândut pictor din acest an, a ajuns pe primul loc în topul general al vânzărilor pe piaţa de artă românească.
|
|
|
|
|
|
|
|
